Oare cati tineri frumosi si liberi de azi au auzit despre Experimentul Pitesti?
Intre anii 1949 si 1952, in inchisorile Pitesti si Gherla, intre 1000 si 3000 de tineri studenti anticomunisti au fost supusi celui mai mare și cel mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul de Est. Dintre acestia, majoritatea (statistic circa 80%) au fost membri ai organizatiilor Miscarii Legionare, iar restul de 20% membri ai organizatiilor de tineret ale Partidului National Taranesc, Partidului National Liberal, precum si ai altor grupari anticomuniste.
Esența metodei folosite la Pitești era transformarea victimelor în cǎlǎi, practic detinutii fiind determinati sa se tortureze intre ei pana cand cedau fizic si psihic, sub supravegherea discreta a gardienilor si conducerii inchisorii. Telul principal al experimentului era de a „reeduca total” deținuții politici, prin administrarea unor bătăi, torturi brutale si tratamente umilitoare si degradante, de catre alti detinuti – deveniti tortionari prin reeducare. Scopul experimentului, conform principiilor leniniste în interpretarea P.C.R., a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților, și în cele din urmă alterarea personalității până la punctul obtinerii obedienței absolute fata de tortionari, partid si regimul comunist.
Din cauza faptului ca majoritatea tinerilor studenti supusi torturilor si umilirii barbare erau manati de idealuri inalte si dragoste de tara, fiind anticomunisti inversunati si crestini practicanti, cu o credinta puternica, procesul de reeducare a fost deosebit de brutal si lung. Multi tineri au rezistat incredibil la multe luni de torturi brutale si umiliri zilinice, pana cand au cedat si au devenit reeducati si tortionari.
Peste 50 de tineri au murit in urma torturilor inumane din inchisoare. Numarul de morti a fost mic fata de cati detinuti au fost, pentru ca scopul regimului nu era uciderea lor fizica, ci reeducarea, distrugerea personalitatii si uciderea sufletului lor curat…
Trebuiau sa renunte sincer si deplin, nu doar de forma, la convingerile lor nationaliste, legionare, taraniste, liberale, democratice, si sa imbratiseze doctrina comunista. Trebuiau sa renunte la credinta crestina si la dragostea de Hristos, si sa adopte indeologia atee marxista si supunerea fata de dictator.
Torturile si tratamentele inumane la care au fost supusi miile de studenti anticomunisti sunt atat de crude si barbare, incat sunt greu de povestit in detaliu, si chiar greu de imaginat pentru multi oameni normali…
Au trecut 30 de ani de la caderea regimului comunist pana cand s-a facut in sfarsit un film despre Experimentul Pitesti – “Intre chin si amin”. Regizorul aromân Toma Enache, impreuna cu o echipa inimoasa, au reusit cu greu sa stranga banii necesari, din donatii private, pentru a realiza acest film – un reminder atat de necesar pentru generatiile de azi, destul de putin informate asupra acestor evenimente importante din trecutul nostru.
Va recomandam cu caldura sa cautati unde ruleaza filmul in cinematografe, si sa aveti puterea sa il vedeti, desi nu este un film usor de privit.
Dorim sa exprimam felicitarile noastre regizorului Toma Enache, actorilor, si tuturor celor care au pus umarul la acest proiect de recuperare a memoriei.
Macar atat putem sa facem pentru miile de tineri anticomunisti care s-au jertfit sa apere demnitatea nationala si credinta crestina la Pitesti – SA NU UITAM.
